Privea atent, pe geamul din biroul sau. Frunzele dansau in bataia vantului, reprezentand libertatea. Incerca sa isi imagineze cum ar fi daca nu era in aceasta siituatie. Daca era pur si simplu o persona normala, cu un iubit langa ea, cineva sa o schimbe, sa ii arate si latura frumoasa a vietii, sa o faca sa se simte timida, indragostita, sa roseasca. Nu stia cum e sa se simte asa, insa nici nu stia daca si-o doreste cu adevarat.
Gandurile ii fura intrerupte de melodia de la telefon, ce se auza pe fundal:
- Sefa, este ziua in care trebuia sa primim banii de la cei de acum o luna, insa nu am dat de ei de doua zile. Ce ne facem? Intreba angajatul disperat
- Cautati-l si luatii ce are el mai de pret, ii ordona fata.
Arunca telefonul pe birou, intorcandu-se din nou in lumea sa de vis. NU mai spera de mult ca visele sa devina realitate.
Obosita de atatea ganduri ce nu ii dadeau pace, iesi din incapere, trantind usa si urca catre dormitorul ei. Se indrepta catre sifonier, luandu-si o pereche de pantaloni gri si un tricou de aceeasi culoare, si se puse in pat, dand drumul la muzica tare. Afara incepuse sa ploua, iar atmosfera din casa, nu era un fericita. Inchise ochii, simtind vibratiile muzici, adormin intr-un final.

In camera rasuna o bateie in usa. Tanara se trezi buimaca, luand pistolul in mana, indreptandu-se catre usa. O deschide, in fata afisandu-i-se menajera, ce privea speriata la arma din mana tinerei. O informa ca este asteptata in living de un saten, iesind din camera.
Tanara lua un halat lila din matase, coborand agale scarile.
- Ce doresti Sasori, intreba aceasta nervoasa.
- Scuze sefa, insa am reusit sa ii iau barbatului ceva din casa adauga roscatul zambind.
Tnara ridica din spranceana, intrebator, indemnandu-l sa continue.
- Un tanar, ce se afla in casa. Acum este in masina, asteptand sa ordoni ce facem cu el.
Adolescenta se gandi pret de cateva secunde nestiind ce sa faca. Chema menajera, ordonandu-I sa pregateasca camera de oaspeti, iar cheia sa i-o aduca ei, dupa care il informa si pe roscat. Acesta aproba din cap, iesind pe usa, aceasta urcand inapoi in camera sa, schimbandu-se.
Isi lua niste cizmulite cu toc, o pereche de blugi scurti si o camasa albastra, indreptandu-se catre living.
Roscatul statea pe canapea analizand atent casa. Era mobilata cu bun gust, culorile fiind imbinate perfect. Canapelele erau din piele portocalie cu crem, in fata acestora o masuta de sticla, iar pe perete un LCD. Jos erau laminate , iar pe acestea un covoras crem.
Adolescenta tusi, atragandu-i atentia tanarului.
- Este in camera aleasa de tine, o informa acesta, ridicandu-se si iesind din vila.
Aceasta urca la etaj, catre camera baiatului, O deschise atent, in ea stand un tanar legat, cu un material negru la ochi. Se indrepta calma catre el, privindu-l atenta. Ii dadu jos materialul, dand de niste ochi negri, abisali. Parul sau negru albastrui era ravasit. O privea tematoare, neintelegand unde este sau macar ce se intamla cu el. Aceasta il dezlega, dandu-se cu un pas in spate, pentru a-l observa mai bine, dupa care ii spuse:
-Probabil nu stii ce cauti aici, insa vei afla la momentul potrivit. Nu ai voie sa iesi din aceasta casa, si nu te sfatuiesc sa incerci. Nu va fi prea placut pentru tine.
Tanarul o privea intrebator, schitand un zambet, aproband.
- Ai voie sa mergi prin casa, prin curte, insa afara te va pandi pericolul, continua rozalia, facandu-I cu ochiul.
Brunetul o privy aproband pentru a doua oara spusele tanarului, intr-un final facandu-si curaj sa spuna ceva:
- Am inteles, insa daca tot ma tii prizonier aici, imi poti spune si numele tau? Intreba acesta, temea simtindu-ise in voce
- Sakura, si sunt bucuroasa ca ai inteles regulule.
Aceasta se indrepta catre iesirea din camera,deschizand usa, in spatele ei auzindu-se vocea adolescentului:
- Sasuke Uchiha, incantat.
Nu schita nimic, doar inchise usa dupa ea, indreptandu-se catre camera ei. Isi lua mobilul, dand cateva telefonae, dupa care se indrepta catre baie pentru a se relaxa putin. Apa calda ii curate intreg corupul, iar mirosul de cirese al gelului o facea sa se simta bine. Iesi intr-un prosop alb, schimbandu-se in aceleasi haine de mai devreme , trandindu-se in pat, intrand intr-un somn adanc.

Capitolul 2:

Iesi intr-un prosop alb, schimbandu-se in aceleasi haine de mai devreme , trantindu-se in pat, intrand intr-un somn adanc.

Dimineata sosi cu repeziciune, razele sorelui alintandu-i fata. Se ridica agale din pat, indreptandu-se catre baie. Isi facu un dush rapid, schimbandu-se intr-o rochita alba, si niste cizme cu toc, dupa care merse catre biroul sau.
Se aseza pe scaun, privind actele ce trebuiau organizate. Nu era una dintre zilele ei excelente. Privea pierduta pe geam admirand peisajul. Se simtea trista, singura. Exact ca o pasare intr-o colivie. Desi isi dorea ceva cu toata fiinta sa, intr-un final speranta se pierde, sau poate nici macar nu mai incerca sa isi indeplineasca acel vis, ce sta ascuns in inima sa.
Simtea nevoia sa se calmeze. Stia ca sufletul sau are nevoie de ceva, iar singurul lucru care ii trecu prin minte fu sa mearga in living la bar. Isi lua un pahar cu gheata turandu-si wiskey. Isi ineca totul in acel pahar maranoiu. Lichidul era ca un balsam pentru sufletul sau, pentru ea si pentru visele ei.
Se intoarse, dand de fata brunetului. Acesta o privi atent, radicand o spranceana, dand dezaprobator din cap.

- Stii nu e bine ce faci. Acoolul nu iti va face bine si nici nu te va vindeca, ii spuse acesta trist.
- Si vrei sa-mi zici ca acum stai sa imi tii mie lectii de viata? Pentru asta discuti cu mine acum?, se rasti rozalia.
- Defapt, nu, insa nu imi place sa vad o femeie in aceasta stare. Poti discuta cu mine daca doresti. Vroiam sa aflu ce ai de gand sa faci cu mine, adauga acesta schitaand un zambet.
- Da de parca tu ai putea sa faci ceva, spuse aceasta sceptica.

Privirile lor se duelau,fiecare dorind sa invinga. Rozalia se simtea mult prea rau ca sa se certe cu cineva, mai ales in starea aceea. Ea o femeie care omoara fara sa clipeasca, o feme tare, frumoasa, sta acum si isi inaca amarul intr-un pahar, datorita vietii. Pana la urma asa e ea. Ea a ales, iar lucrurile nu se mai schimba, sau nu asa de usor.
Ii spuse ca nu stie ce se va intampla cu el, dupa care parasi camera, lasandu-l sa o priveasca. Se indrepta probabil catre biroul sau, insa clar nu vroia sa vada nici un act, nici sa ii sune telefonul. Nu avea chef de nimic. In spatele sau se auzeau alti pasi , ce o urmau indeaproape. Se opri brusc, scotand pistoul si indreptandu-l chiar catre brunet ce o urmarea.

- Daca tu ai senzatia ca eu nu stiu sa omor barbati, te inseli. Acum spune-mi ce doresti de la mine, dupa care lasa-ma in pace, se rasti Sakura la el.

Stranse paharul in mana, aruncand cu el intr-unul din pereti. Acesta se sparse in bucatele cand facu contact cu peretele, insa un ciob ii intra in picior facand-o sa sangereze. Brunetul o privi speriat, nestiind ce sa facam cum sa reactioneze. O lua pe tanara in brate, ducand-o la baie. Lua un prosop, oprindu-i sangerarea, dupa care ii scoase ciobul. Aceasta ametea cu adevarat, insa nici in acele moment nu ii pas ace se intamola. Probabil ar fi trebuit sa ii multumeasca tanarului, cum ar fi facut orice feme normala, insa ea nu era una, iar aceasta considera ca regulile nu se aplica si la ea.
Nu era obisnuita ca cineva sa o ajute, pentru simplul fapt ca asa simtise, crezand ca doreste sa o impresioneze si sa ii dea drumul:

- Stii brunetule, sunt o femeie greu de impresionat, iar daca prin astea crezi tu ca eu te voi lasa sa pleci,te inseli, ii spuse rozalia facandu-i cu ochiul.

Aceasta schita doar un zambet, dupa care ii bandaja piciorul, O lua din nou in brate punand-o pe pat, iar peste ea cearsaful albastru de matase. Sakura se simtea bine in pat, simtind cum somnul o ajunge. Se simtea extreme de obosita, vlaguita, neavand puterea sa mai faca nimic. Era unul dintre momentele cand se simtea vulnerabila . Inchise ochii nepasandu-i ca era in alta camera, decat a ei
Somnul a fost unul dulce,insa fara vise. Se trezi incet, datorita unui cantec. Se ridica din pat, ajungand la usa balconului. Mare ii fu mirarea cand observa ca cel care canta este insasi brunetul. Avea o voce calda emanand blandete. Melodia iti ajungea cu usurinta la inima, o simteai. Nu stia de ce a fost dat sa o auda, insa era clar ca e unul dintr e primele momente cand o sensibilizeaza o melodie.
Statea in pragul usii ascultand melodia. Era mult prea aborbita ca sa observe ca brunetul se ridica. Isi ceru scuze ca o trezi, insa cantatul o calma. Rozalia dadu negativ din cap, dandu-i de inteles ca nu el a trezit-o, dupa care se puse din nou pe pat. Acesta se puse in genunchi langa ea spunandu-i:

-Imi poti spune de ce iti inecai supararea in alcool? Ce ai patit mai exact?
-De cand iti pasa tie? Nu e treaba ta, plus ca nu ai cum sa ma ajuti, tipa tanara la el.
-Lasa-ma sa te ajut, spune acesta luandu-i mana intr-a lui.

Sakura isi trase rapid mana din a lui, riridcandu-se si pleca la ea in camera. Nu era obisnuita cu aceste gesture si lucruri. Nu mai primese niciodata aceste priviri sincere, acele atingeri ce nu erau incarcate de ura, dorinta de a lua ceva de la ea. Se puse la ea in pat, privind pierduta tavanul. Nu avea habar ce ar trebui sa faca, insa clar, trebuia sa se intoarca la treaba ei, la munca ei. Angajatii aveau nevoie de ea..